Statistica vaccinare Scoala Nicu Enea Bacau

! INFO ! Actualizarea datelor privind vaccinarea personalului.
Nr. total personal angajat P.J.
38
Nr. total angajati vaccinati
24
Ponderea angajatilor vaccinati
63.1%
Nr. total angajati Scoala "Nicu Enea"
35
Nr. total angajati vaccinati
22
Ponderea angajatilor vaccinati
62.85%
Nr. total angajati Gradinita nr. 25
3
Nr. total angajati vaccinati
2
Ponderea angajatilor vaccinati
66.6%

Tuesday, October 1, 2019

CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ


CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GIMNAZIALA NICU ENEA

DRAGĂ PĂRINTE,
Este o plăcere să-ţi arăt o nouă prezentare a Şcolii pentru anul şcolar 2019-2020. Cu siguranţă, vei considera că această prezentare va fi de folos în alegerea Şcolii noastre pentru a putea ghida primii paşi în lumea educaţiei a fiicei sau fiului dumneavoastră. În şcoala noastră se pune accent pe nevoile educaţionale ale fiecărui copil în parte. Această şcoală seamănă foarte mult unei familii care a fost și este de folos comunităţii. Fiecare copil este încurajat să se autodepăşească în tot ceea ce ştie şi ceea ce poate. Dezvoltarea completă a copilului are o importanţă deosebită pentru mine şi colectivul cadrelor didactice, de aceea împreună asigurăm crearea unui mediu activ de învăţare. Bineînţeles că avem nevoie şi de suportul dumneavoastră. Noi considerăm educaţia copilului ca o responsabilitate atât a şcolii cât şi a părinţilor, care la rândul lor trebuie încurajaţi să se implice activ. Sperăm că citind această prezentare veţi fi mai siguri de faptul că această şcoală îi va fi de folos, va avea de câştigat şi, mai mult decât atât, va fi şi încântat. Personalul didactic, dar şi cel auxiliar va asigura un mediu adecvat în care copilul tău se poate dezvolta psihic, spiritual, moral şi educaţional. Sperăm, de asemenea, că această prezentare să-ţi răspundă la toate întrebările tale despre şcoala noastră. Va fi o experienţă minunată pentru tine şi copilul tău să intri în familia noastră. Dacă există şi alte întrebări nu ezita să ne contactezi.
Cu respect, Director: prof. Mariana Ifrim

I. PREZENTAREA UNITĂŢII ŞCOLARE ŞI A COMUNITĂŢII
SLOGAN: SĂ SCOATEM DINTR-UN CARACTER CEA MAI BUNĂ VARIANTĂ
MOTTO: ,,În limitele impuse, cu resursele existente, bazaţi pe convingerea că toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii’’.
I.1. ARGUMENT
,,În Europa, dezvoltarea economică şi socială din ultima decadă a demonstrat necesitatea crescândă a unei dimensiuni europene a educaţiei şi formării. Mai mult, tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu un grad mai mare de coeziune socială, aduce noi provocări în domeniul dezvoltării resurselor umane.,, (Declaraţia de la Copenhaga) Politicile educaționale ale M.E.N. cuprind orientările strategice ce vizează contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii noastre într-o adevarată societate europeană, care să asigure egalitatea de şanse tuturor cetăţenilor ei, fără discriminare. Prin finalizarea cu succes a studiilor, care va continua toata viaţa prin cursuri de formare continuă în fiecare domeniu de activitate, fiecare cetăţean trebuie să aibă şansa de a-şi valorifica propriul potenţial, participând prin dezvoltarea personală şi profesională la dezvoltarea economiei naţionale, făcând-o competitivă în contextul fenomenului de globalizare, la al cărui construcţie asistăm.
Calitatea educaţiei influenţează major atât viaţa persoanei, cât şi viaţa societăţii în ansamblu. Legea învăţământului asigură cadrul pentru realizarea obiectivelor reformei învăţământului preuniversitar românesc, care vizează, în esenţă:
 -un învăţământ diversificat, ce permite şi stimulează parcursuri individuale de pregătire, înnoirea şi competiţia;
-un învăţământ orientat spre valori şi spre atingerea unor standarde de performanţă; -un învăţământ compatibil cu sistemele europene. Dimensiunea europeană a educaţiei este o provocare care implică sarcini didactice ce vizează dezvoltarea spirituală, morală şi culturală a elevilor şi pregatirea lor pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii ca cetăţean european care a învăţat să coopereze, să comunice, să participe, să acţioneze, să respecte drepturile şi libertăţile omului, pluralismului şi statul de drept, să abordeze intercultural diversitatea într-o uniune de civilizaţii.
În contextul actual, în care se fac eforturi susţinute pentru compatibilizarea învăţământului românesc cu cel european, documentele de politică educaţională prevăd acţiuni specifice menite să asigure: - învăţarea şi utilizarea fluentă de către tineri a două limbi de circulaţie internaţională;
 - cunoaşterea limbajului informatic;
-asimilarea limbajelor artistice; Descentralizarea sistemului de învăţământ, ca prioritate a reformei educaţionale, implică transferul autorităţii decizionale şi a răspunderii publice de la nivel central la nivel local şi/sau al unităţii şcolare.
În acelaşi timp, descentralizarea implică şi creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţii şcolare. Instituţia şcolară se află în slujba elevilor şi a comunităţii locale, astfel că elaborarea ofertei curriculare va fi dependentă de nevoia şi cererea educaţională exprimată de comunitate. În acest mod se creează o strânsă interdependenţă între şcoală şi comunitatea locală, atât în ceea ce priveşte opţiunile educaţionale strategice cât şi resursele materiale şi umane care pot fi atrase către activitatea educaţională. Având în vedere descentralizarea sistemului de învăţământ, şcoala îşi dobândeşte o largă autonomie, având sarcina de a-şi concepe o politică proprie în domeniile curriculare, financiare şi al resurselor umane.
Prin aceste premise, managementul unităţii de învăţământ devine deosebit de important, înlesnind trecerea de la simpla gestionare şi monitorizare a procesului educaţional la definirea propriei identităţi a unităţii şcolare, realizând şi promovând oferta educaţională şi prezentând atractivitate şi necesitate pentru comunitatea locală, prin intermediul proiectului instituţional. În contextul unei mondializări a economiei, a globalizării mondiale, a creşterii concurenţei internaţionale, ca urmare a aderării şi integrării în Uniunea Europeană, a impactului de noi tehnologii asupra societăţii, precum şi a pregătirii educabililor pentru a face faţă unei evoluţii în carieră într-o lume aflată în rapidă schimbare principiile pe care s-a fundamentat acest proiect sunt următoarele:
1. Centrarea actului educaţional pe elevii şcolii: strategii didactice abordate, stimularea creativităţii, modernizarea continuă a bazei materiale, stimularea participării la activităţi extraşcolare şi extracurriculare menite să lărgească orizontul elevilor;
2. Echilibru între cerere şi ofertă: oferta educaţională ţine cont atât de resursele umane şi materiale de care dispune şcoala, cât şi de solicitările elevilor şi părinţilor, precum şi pe domeniile actuale de interes: utilizarea calculatorului, comunicarea într-o limbă modernă, educaţie pentru sănătate, educaţie civică;
 3. Cooperare şcoală-comunitate: participare la programele şi acţiunile organizate de Primaria Iaşi, colaborarea cu ONG-uri, Poliţia şi alte autorităţi locale;
Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socioeconomici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii. Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.
Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului, Inspectoratul Şcolar al Judeţului. S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.
Proiectul de dezvoltare instituţională este expresia concretă a definirii identităţii propriei unităţi şcolare în contextul descentralizării sistemului de învăţământ ce implică transferul autorităţii decizionale şi creşterea influenţei comunităţii locale. Proiectul de dezvoltare instituţională reprezintă o asumare a politicii şcolare a instituţiei, componentele sale strategice şi operaţionale făcând din el o entitate aparte, irepetabilă. Fiind destinat deopotrivă celor din interiorul şi celor din exteriorul şcolii, proiectul de dezvoltare instituţională concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei, asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului, asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung într-o serie de obiective pe termen mediu, favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii, asigură dezvoltarea personală şi profesională, întăreşte parteneriatele din interiorul şi din exteriorul unităţii şcolare, stimulează dezvoltarea ethosului şcolar.
La baza întocmirii planului de dezvoltare al Şcolii Gimnaziale Nicu Enea, au stat legile care guvernează domeniul învăţământului, precum şi condiţiile concrete existente în zona în care se află şcoala. Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii are caracter anticipativ şi valoare strategică, are o determinare multiplă: pe de o parte ţintele strategice ale dezvoltării, pe de altă parte, situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii pe care aceasta o serveşte. Proiectul şcolii, ca traiect al dezvoltării instituţionale, are o valoare strategică. El este conceput pe o perioadă de 4 ani şi, chiar dacă suferă modificări pe parcurs, oferă un orizont şi direcţii clare pentru activitatea din şcoala respectivă, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor.
Proiectul şcolii are un caracter situaţional:
• este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala şi tendinţele de evoluţie ale acestora.
• ţine cont că ameninţări evidente - cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor sau formarea deficitară a profesorilor - pot deveni oportunităţi pentru dezvoltare prin conştientizarea lor ca nevoi interne şi ca surse de elaborare a indicatorilor: „ştiu că nu ştiu - deci trebuie să învăţ”.
Proiectul şcolii are două componente strâns articulate:
1. Componenta strategică, "perenă" - misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale unităţii şcolare.
2. Componenta operaţională - programele, activităţile şi acţiunile concrete prin care se ating ţintele strategice şi se realizează misiunea. Planul este necesar şi pentru ca partenerii comunitari şi instituţiile şcolare cu care colaborăm să cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul acestei şcoli. Destinat deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii, proiectul instituţional de dezvoltare focalizează atenţia asupra finalităţilor educaţiei (dobândire de abilităţi, atitudini şi competenţe).
 Există o distanţă între ceea ce suntem şi ceea ce intenţionăm să devenim şi de aceea ne-am propus să schimbăm:
Ø tabla şi creta cu softul educaţional;
Ø a ghici răspunsul dorit de profesor cu a surprinde profesorul;
Ø temele pentru acasă cu proiectul de cercetare;
Ø consilerea profesională sporadică cu firma de exerciţiu;
Ø a sta cuminte în bancă cu echilibrul dintre disciplină şi iniţiativă;
Ø reproducerea mecanică cu creativitatea;
Ø a scăpa de corigenţă cu dorinţa de succes;
Ø a înghiţi materie cu a învăţa să înveţi;
Ø profesorul cu morgă academică cu partenerul de echipă al elevului;
Ø închistarea disciplinară cu învăţământul integrat;
Ø munca pe felii cu o cultură organizaţională corporativă;
Ø sărăcia salariului sigur cu atragerea de resurse;
Ø dependenţa de finanţarea publică cu marketingul educaţional;
Ø rutina profesională cu provocarea schimbării;
Ø şedinţele cu părinţii cu parteneriatul comunitar;
Ø teama de inspecţii cu evaluarea calităţii.
Noi considerăm că prin educaţie, prin cultivarea unor valori-cheie precum: munca, încrederea, onestitatea, competenţa, performanţa, curajul acţiunii civice, prin educarea drepturilor omului, influenţăm infrastructura mentală a comunităţii. Creând un climat de muncă stimulativ, în care toţi au succes şi îşi utilizează întregul potenţial în beneficiul organizaţiei, Şcoala Gimnazială Gimnaziala Nicu Enea satisface nevoile fiecăruia de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis întru schimbare şi întru învăţarea şi respectarea convieţuirii într-o societate democratică.
În acest sens, oferta noastră educațională se raportează la obiective precum cele de mai jos:
- asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel european;
- formarea capacităţii elevilor de a comunica eficient în situaţii reale, în limba română, în limbi străine şi în limbajele de specialitate;
 - formarea şi dezvoltarea capacităţii de adaptare şi integrare în societate;
- formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social (prin toleranţă, responsabilitate, solidaritate, acceptarea şi respectarea alterităţii etc.);
- asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale corespunzătoare aspiraţiilor şi aptitudinilor elevilor;
- formarea capacităţilor şi a motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei societăţi în schimbare.
Credem în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în această şcoală, în capacitatea şi competenţele corpului profesoral de aici, de a obţine şi menţine la standarde ridicate performanţele elevilor. Suntem încredinţaţi că elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară. Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică. Vom fi mai mult decât suntem, o şcoală pentru viaţă, în care vom face training şi formare pentru inserţie socială; o şcoală prietenoasă care va crea forme atractive de petrecere a timpului liber; o şcoală a intersecţiei comunitare în care elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţii locale, agenţi economici, instituţii de cultură vom forma echipe de lucru pe proiecte concrete, o şcoală a serviciilor esenţiale către comunitate: consiliere privind cariera, reconversie profesională, mediere ocupaţională.

Cultura organizaţională:
 Ideea de bază în optica şcolii noastre este convingerea că fiecare elev poate învăţa.
 Este responsabilitatea noastră, ca dascăli, să asigurăm condiţiile în care fiecare elev să dea măsura potenţialului său maxim. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au nevoi şi stiluri de învăţare proprii; au dreptul la un mediu de învăţare sigur şi adecvat normelor europene; trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare.
Toţi elevii trebuie să înveţe să-şi exprime propriile opinii, iar lucrul în grupuri de cooperare îi pregăteşte pentru viaţă. Prin programul managerial ne-am propus: exersarea practicilor democratice europene; dezvoltarea accesului la programe internaţionale; stabilirea de parteneriate educaţionale şi culturale cu şcoli din alte ţări europene. Noi credem că şcoala trebuie să implice şi să folosească părinţii şi comunitatea deoarece sunt parteneri esenţiali în procesul instructiv-educativ. “Cultura este pentru organizaţie ceea ce personalitatea este pentru individ”.
Cultura organizaţională a unităţii influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor din cadrul organizaţiei şi are un impact puternic asupra tuturor aspectelor vieţii organizaţionale.
Şcoala Gimnazială Gimnaziala Nicu Enea promovează valoarea ca mod de viaţă şi se adaptează la nivelul de dezvoltare al societăţii actuale. Unitatea s-a remarcat prin calitatea actului educativ, reprezentată prin rezultatele obţinute la evaluarea naţională, olimpiadele şi concursurile şcolare. Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizaţional, putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi receptivitate la schimbări, relaţiile dintre cadrele didactice fiind cordiale. Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţionalităţilor semnalate în activitatea şcolii, încercând să creeze un climat afectiv, bazat pe armonie, echilibru, transparenţă, responsabilitate şi corectitudine. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice, proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională.
Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este o cultură de tip sarcină. Acest tip de cultură este centrat pe exercitatea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile de bază. Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori ca încrederea în om. Din analiza datelor în organizaţie există o anumită stare de echilibru şi un climat favorabil. Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător şi pe ce are el de făcut.
Reforma învăţământului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri individuale de învăţare, integrare, abordare transdisciplinară, relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline. Există în şcoala noastră ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de manager care salută călduros pe noii veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune. Reconstrucţia culturii organizaţionale actuale spre o cultură de tip corporativ, într-o şcoală ca a noastră, se poate face doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice în activităţi comune de proiect. Sub raport managerial am aplicat în practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacităţile sale creative şi de autocontrol.
Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie. Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare. Printr-un management participativ s-a reuşit stimularea comunicării între cadrele didactice, între cadrele didactice şi elevi ca şi între personalul didactic şi nedidactic şi conducere, încât fiecare membru al colectivităţii să fie un participant activ şi responsabil la viaţa şcolii. Există spirit de cooperare, de emulaţie; climatul din şcoală îţi dă un sentiment de siguranţă, de echilibru. Sunt însă şi cazuri de elitism profesional, individualism, rutină, conservatorism şi automulțumire. Relaţia de colaborare cu sindicatul: foarte bună.

Elemente de cultură organizaţională
I. PARTEA VIZIBILĂ
a) Simboluri şi sloganuri - exprimă cu ajutorul unor imagini simple şi în cuvinte puţine setul de valori fundamentale și personalitatea organizaţiei şcolare: sigla şi numele şcolii; sloganul şcolii, imnul școlii, steagul școlii.
b) Ritualurile şi ceremoniile - exprimă şi întăresc valorile promovate de către organizaţia şcolară: primirea noilor cadre didactice (ritual de trecere care marchează asumarea unor noi roluri sociale); acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor (întăreşte statutul persoanei respective în organizaţie); 8 Martie, zile onomastice, Crăciun, Paşte, excursii petrecute împreună (ritualuri şi ceremonii de integrare); participarea împreună la diferite activităţi de formare continuă (ritualuri şi ceremonii de reînnoire); primirea elevilor de clasa pregătitoare; predarea Cheii succesului, Zilele şcolii, fesitivităţi de deschidere şi închidere a anului şcolar.
 c) Miturile şi eroii - furnizează multe informaţii relative la cultura organizaţiei: primii directori ai şcolii; cei mai exigenţi/indulgenţi directori; cele mai importante inspecţii.
 d) Modele comportamentale - pot releva componenţe profunde ale culturii: vestimentaţia profesorilor – conservatoare; modul în care se salută – în funcţie de statutul social; atitudinea faţă de uniformele şcolare – s-a acceptat adoptarea unei uniforme a şcolii; jargonul - limbajul specific organizaţiei şcolare; îmbinarea limbajului de specialitate cu utilizarea limbii literare.

 II PARTEA INVIZIBILĂ
a) Normele - modul în care organizaţia defineşte ceea ce este drept/corect şi nedrerept/ greşit: respectarea cadrului legislativ de către cadrele didactice.
b) Valorile - definesc ceea ce este bun şi rău pentru membri organizaţiei: bun – descentralizarea sistemului de învăţământ; rău – pierderea statutului de titular.
 c) Credinţele conducătoare - valori puternic internalizate, cu rol central în dirijarea comportamentului individual: numai împreună vom reuşi.
 d) Reprezentările - modul în care membrii organizaţiei îşi imaginează şi figurează concepte, roluri, modele considerate ca exemplare: directorul ideal = cald, apropiat, jovial; elevul bun = creativ, cu initiativă, curios.
 e) Înţelesurile - sensurile, semnificaţiile şi accepţiunile dominante în decodarea conceptelor fundamentale: modul de înțelegere a educaţiei şcolare este o combinaţie a înţelesurilor oferite de cadrele didactice.

Optica şcolii:
1. Ideea de bază în optica şcolii este convingerea că fiecare elev poate învăţa.
2. Este responsabilitatea noastră ca educatori să asigurăm condiţiile în care fiecare elev să dea măsura potenţialului său maxim.
3. Toţi elevii învaţă să gândească, iar lucrul pe grupe de cooperare îi pregăteşte pentru viaţă.
4. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au nevoi şi stiluri de învăţare proprii; au dreptul la un mediu de învăţare sigur şi adecvat; trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare.
5. Noi credem că şcoala trebuie să implice şi să folosească părinţii şi comunitatea pentru a ajuta în moduri diferite, deoarece sunt parteneri esenţiali în procesul instructiv-formativ.

OBIECTIVUL ŞCOLII: Considerăm că elevilor trebuie să li se dea toate oportunităţile pentru a-şi dezvolta respectul de sine, încrederea, şi independenţa. Ei vor fi încurajaţi să le pese de cei din jur şi de asemenea să-şi însuşească un set de valori morale şi comportamentale însoţite de procesul educaţional.
CURRICULUM: Curriculum-ul la decizia şcolii este bazat pe idei tradiţionale în care cadrele didactice folosesc metode, idei şi arii de învăţare moderne. Curriculum-ul este analizat în cel mai larg sens pentru a putea acoperi toate activităţile care implică dezvoltarea copilului. Elementele esenţiale ale unui curriculum relevant, echilibrat şi general vor fi folosite constructiv de-a lungul carierei şcolare a copilului.
ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE: Activităţile extraşcolare fac parte din viaţa şcolii noastre. După progamul şcolii copiii pot participa la cluburi: de artă, muzică, pentru teme, de joacă, limbi moderne, dans, sport, etc. După cum vezi nu poţi să te plictiseşti la noi la şcoală. Trebuie să fie ceva pentru fiecare şi noi îi încurajăm să participe la cât mai multe.
DISCIPLINA: Scopul nostru în legătură cu disciplina este: - să dezvolte ideea de autodisciplină şi de a fi răspunzător pentru ceea ce face; - să fie create condiţii pentru: desfăşurarea procesului educaţional în condiţii corespunzătoare, respectul reciproc, grija pentru mediu. Aceste lucruri pot fi îndeplinite într-o atmosferă plăcută, în care elevii pot să îşi folosească potenţialul la maxim, atât în clasă cât şi în timpul activităţilor extracurriculare. În schimb, se cere o atitudine pozitivă, recompense şi afişarea unui exmplu bun. Elevii acceptă mai uşor un set de reguli dacă acestea sunt bine înţelese, aplicate constant şi cu dreptate şi dacă arată că sunt rezonabile şi eficiente. Elevii devin confuzi când există o varietate de atitudini şi cereri. Astfel este vital pentru cadrele didactice să cunoască şi să aplice regulamentul şcolii.

CUM NE POT AJUTA PĂRINŢII?
1.      Să le amintiţi de codul bunelor maniere.
2.      Să îi învăţaţi să respecte mediul şi proprietatea altora.
3.    Să îi învăţaţi să respecte pe cei din jur.
4.    Să le daţi şansa să vă ajute acasă.
 5.   Să nu îi lăsaţi să vorbească necorespunzător şi daţi un exemplu bun în acest sens.
 6.   Să veniţi la şedinţele cu părinţii.
 7.   Să verificaţi temele.
8.    Să îi învăţaţi să respecte profesorii.
9.    Să fiţi siguri că au tot ce le trebuie pentru ore.
10.  Să îi învăţaţi importanţa onestităţii.
11.  Să nu vorbească tare sau agresiv.

PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU ŞCOALĂ: Când copilul dumnevoastră va începe şcoala el va fi scos din mediul familial şi va fi pentru prima oară membru al comunităţii. Acest lucru poate fi destul de dificil atât pentru copil cât şi pentru părinte, deci trebuie pregătit din timp, de exemplu să le daţi şansa să se descurce singuri. Încercaţi să puneţi accent pe cititul poveştilor şi nu pe ascultat. Citiţi împreună şi discutaţi. Întotdeauna răspundeţi la întrebările lor şi nu îi descurajaţi. Încă din primele zile ale şcolii este important să-i încurajaţi să vorbească despre ce s-a întâmplat acolo.

COPIII LA ŞCOALĂ: Copilul trebuie să citească pentru a înţelege, deci el trebuie să fie încurajat să facă acest lucru. Ceea ce se întâmplă la şcoală nu este de ajuns şi trebuie să fie suplimentat acasă. Părintele este profesorul ideal de acasă. Dumneavoastră veţi şti ce poveşti trebuie citite copilului şi este vital să începeţi acest lucru din fragedă vârstă. Copiii nu trebuie grăbiţi ci lăsaţi să progreseze în ritmul lor şi nu îi influenţaţi dând exemplu pe alţi copii pentru că această comparaţie este inutilă şi provoacă nervozitate. Copiii trebuie să citească acasă cel puţin 10-15 minute în fiecare zi şi veţi observa un progres. De asemenea interesul dumneavoastră pentru ceea ce face îl va încuraja şi mai mult. Părinţii sunt modele după care copilul îşi construieşte atitudinea, personalitatea, manierele, limbajul şi valorile. Dacă doreşti să suplimentezi lecturile copilului discută cu profesorul/învăţătorul şi cere opinia lui în legătură cu acest lucru. Relaţia părinte-educator este foarte importantă ptentru educaţia lui.
TEMELE: Noi considerăm că tema poate ajuta la consolidarea cunoştinţelor şi să-l pregătească în acelaşi timp pentru cele noi de la şcoală . Profesorul şi părintele pot să monitorizeze progresul copilului şi să încurajaze obiceiul de a învăţa în linişte. Tema implică un program cum ar fi: scris, înmulţirea, citit, matematică, engleză, observaţii ştiinţifice sau procurarea de materiale pentru lecţiile de a doua zi. Întotdeauna verifică tema. Nu îl ajuta pentru că scopul acesteia nu se mai realizează. Laudă-l când a reuşit, încurajează-l când este în dificultate, dar niciodată nu-l forţa să lucreze. Ai grijă cu folosirea televizorului/calculatorului; chiar dacă are o valoare educaţională sunt lucruri care nu trebuie văzute.
COOPERAREA ŞCOALĂ - FAMILIE
1. Copiii ar trebui să vină la şcoala la timp, cu 5 minute înainte de a începe programul.
2. În timpul primei săptămâni de şcoală părinţii pot însoţi copiii până în clasă.
3. După prima săptămână vă rugăm să lăsaţi copiii în curtea şcolii pentru a putea veni singuri în clasă. Acest lucru îi învaţă să fie independenţi de mici.
4. Vă rugăm să-i aşteptaţi în curtea şcolii la terminarea orelor.
5. Trebuie să aibe grijă de toate cărţile luate acasă. Se vor plăti despăgubiri pentru orice deteriorare a acestora.
 6. Dacă elevul lipseşte de la şcoală trebuie trimisă o învoire/scutire medicală. Toate absenţele nemotivate se vor discuta în consiliul profesoral.
7. Copiilor nu li se va da voie să părăsească şcoala înainte de terminarea orelor fără un motiv întemeiat. Trimiteţi un bilet la şcoală şi veniţi personal să-i luaţi.
8. Trebuie precizat de asemenea că nu este necesar să luaţi măsuri în cazul în care s-au petrecut evenimente neplăcute la şcoală; este mai bine să veniţi la noi şi să fie lămurită problema. Se ştie faptul că elevii nu ştiu încă să facă diferenţe între anumite remarci literare ale adulţilor şi ce a vrut de fapt să însemne.
 9. Toate aceste lucruri au fost spuse pentru a nu exista probleme, iar procesul educaţional să se realizeze în condiţii bune. Face parte din meseria noastră de părinţi şi profesori să lucrăm împreună şi să eliminăm toate problemele şi să promovăm binele, adevărul şi dreptatea. Este o meserie de 24 de ore pe zi!
CONCLUZII: Sper că această relaţie excelentă dintre Şcoala Gimnaziala Nicu Enea şi familia dumneavoastră să continue. În afara întâlnirilor oficiale dintre profesor şi părinte din timpul anului, când dezvoltarea educaţională şi socială poate fi discutată obiectiv şi confidenţial, sunteţi bineveniţi oricând pentru a vorbi despre orice problemă legată de şcoală.

Director,
Prof Mariana Ifrim